|
|
Sunt de doua feluri : OBIECTIVE si subiective.
Cele obiective sunt::
-oscilatiile mari de temperatura
-ceata
-viscolul
-furtuna
-descarcarile electrice
-caderile de piatra
-avalansele
AVALANSELE
AVALANSELE sunt de trei tipuri:
-Pulver (zapada proaspata,pufoasa)
-Carton (zapada inghetata)
-Apoase
Zonele in care s-ar putea declansa o avalansa sunt marcate cu “tablite de sah”negru cu
galben.
Declansarea avalanselor se produce in general :
-dupa ninsori abundente cand straturile proaspete de zapada se depun peste altele vechi
inghetate,viscolite.
-la trecerea unui schior pe o cornisa de nea formata pe creasta unei fete de munte
Dar nu numai oamenii care trec peste zapezi pot deranja straturile de zapada ,ci si vantul
care bate si le preseaza continu
-soarele care le topeste
-propria greutate a acestor straturi care strica la un moment dat echilibrul si tensiunea care
le tin pe vai
-caderea unei pietre
-trecerea unei capre negre
-zgomotele (impuscaturi ,strigate ,trecere unui avion cu reactie sau elicopter la joasa
inaltime)
Cum se vor evita astfel de nenorociri
-in primul rand ,iarna nu se circula in zonele in care se declanseaza avalansele si daca se
circula se vor folosi numai
potecile de acces spre sau dinspre inaltimi ,care se numesc “drumuri de iarna”
-nu se va porni la drum daca in noaptea ce a trecut sau in zilele precedente a cazut zapada
proaspata pentru ca prima
zapada nu face priza la pamant.
-dupa ninsori proaspete nu se va porni la drum, daca vantul a anceput sa bata
Daca totusi se merge pe vai inzapezite,la vremea avalanselor ,care pornesc in mai toate
lunile de iarna ,dar mai ales spre
primavera,se vor lua o serie de masuri.
-daca se traverseaza vai ,jgheaburi,hornuri ,fete largi de munte inclinate fiecare turist isi
va lega de mijloc sau de rucsac
asa numita “cordelina de avalansa” este un snur colorat de 10-15m care va fi tinut in
mana (facut colac) de cel care
inainteaza pe zapezi si aruncat in timp ce este surprins de avalansa.(rostul acesteia este ca
daca turistul este ingropat de o
avalansa sa fie repede localizat si dezgropat de ceilalti din grup care il gasesc urmarind
cordelina colorata.
-in zonele periculoase (cele cu pericol de avalansa)se va marsalui nu in grup ci numai in
monom (unul in fata celuilalt) la o
distanta de 20-25m unul de altul (in acest fel se evita surprinderea mai multor turisti
deodata de o avalansa pornita.
Tehnica da autosalvare a celui surprins de o avalansa
-el trebuie sa tina mainile cat mai indepartate de corp
-sa incerce sa tina fata mereu in sus
-sa “inoate” continu in zapada exact ca in stilul bras (astfel se mentine deasupra zapezii)
-cel care a fost surprins de avalansa va trebui mai intai sa-si determine pozitia in care se
afla corpul inglobat in masa de
nea (deoarece in caderea ,zapada il rostogoleste pe respectivul turist si nu isi mai da
seama daca este cu capul sau cu
picioarele in sus.
-pozitia se stabileste arucand un obiect (o moneda,o manusa ,un ochelar de zapada,etc)
sau pur si simplu scuipand cu
putere, gravitatia ne va arata incotro cade obiectul si asa cel care a supravietuit va sti
incotro sa sape cu mainile ,ca sa
iasa de sub nea.
Desigur o autosalvare este posibila cand cineve este surprins de straturi putin groase de
zapada si nu este foarte ranit
(incat sa nu poata sapa)
Deci cand nu se poate elibera singur “prizonierul”trebuie sa-si faca in jurul fetei imediat ,
o punga de aer,indepartand cat
de mult posibil zapada din dreptul nasului si gurii
-aceasta punga de aer trebuie mereu largita si “sparta” caci din cauza respiratiei si a
caldurii corpului zapada se topeste si
se formeaza o pelicula de gheata ce nu mai lasa aerul sa patrunda si cel prins nu mai
poate respira.
SUBIECTIVE
-tin de firea omului.
Acestea sunt
-sanatatea precara
-lipsa de antrenament psihic si fizic
-supraestimarea fortelor proprii
-necunoasterea traseelor
ALTE PERICOLE
ANIMALELE
-Cainii de la stanile de oi .Noaptea cainii ciobanesti sunt foarte agresivi iar
muscaturile lor sunt foarte periculoase.
-Vulpea turbata .Nu se fereste de om si este foarte agresiva.
-Vipera berus.O intalnim in zona colinara si in paduri .Are culoarea cafenie si pe spate o
dunga negriciosa ,cap triunghiular.
-Vipera Ursini Morcobs. O intalnim in golul alpin ,are 20 cm este subtire are culoarea
neagra .Au pe maxilarul inferior doi
colti plantati pe o punga de venin.
-Corbul.Este o pasare ocrotita de lege ,traieste peste o suta de ani si penduleaza intre zona
de deal si cea alpina ,
detectand in teren animale moarte sau ranite .Se apropie de om cand acesta este
accidentat alertand si ceilalti corbi si
animalele rapitoare.
-Roiurile.Mai mult de zece intepaturi pe caile respiratorii duc la imobilizare ,sufocare sau
chiar la decesul persoanei atacate.
Trebuie sa fim atenti daca am fost intepati ,cautam sa indepartam acul si sa apelam la o
compresa rece.
-Muscatura de nevastuica .Este un animal mic cu blana maro vara si alba iarna .Se
intalneste in padurile din golul alpin ,in
gramezi de lemne uscate ,maracini.Muscatura este dureroasa si provoaca o inflamare
automata.
-Snepenis in ceata.O ora de mers prin snepenisuri este echivalent cu trei ore de mers pe o
poteca cu o diferenta de nivel
intre 500 si 1000m altitudine.
Arsurile datorate soarelui
Vara dar si iarna soarele actioneaza intens aspra omului pe munte ,mai ales ca la altitudini
de peste 1000-1100 m ,razele
soarelui nemaintalnind straturi dense ale atmosferei au o intensitate foarte mare.
-Dupa un mers indelungat in bataia soarelui –in orice anotimp- apare o inrosire a
pielii “eritem solar”.
-Daca expunerea se prelungeste ,pe epiderma apar arsuri,poate interveni si o congestie
pulmonara si musculara care da
imediat o stare grava organismului.
-Cine umbla cu capul descoperit se poate alege chiar cu o congestie a meningelui
(afectiune cunoscuta sub denumirea de
insolatie ;apare oboseala mare,ameteli,dureri de cap,congestionarea fetei si inevitabilele
varsaturi).
-Iarna expunerea indelungata la soare duce si la insolatie oculara care deterioreaza retina
(deci purtatul unor ochelari
fumurii este obligatoriu).
CUM SE PREVIN ACESTE EFECTE
-In timpul mersului prelungit pe munte turistul trebuie:
-sa poarte pe cap ,o sapca ,palarie ,batic,
-ritmul de mers trebuie redus
-in jurul gatului sa avem infasurata o batista sau un batic
-se va bea mai des cate o gura de apa (nu mai mult) (chiar daca iti este sete sau nu)
Este recomandabil ca inainte de plecare in traseu sa se unga fata , mainile si alte parti
expuse ale epidermei cu o alifie
protectoare.
Daca totusi s-a instalat eritemul solar ,pielea arsa va fi tamponata (cu vata sau cu tifon)cu
alcool sau se pot aplica coprese
inmuiate intr-o solutie de alcool si apa 10% ,pielea congestionata se mai poate trata cu
crème.
Cand un turist este lovit de insolatie va fi imediat asezat la umbra intins pe spate cu capul
mai sus decat corpul ;va fi
descheiat la gat ,i se va elibera corpul de tot ce il strange (curea , manusi . sutien ,sireturi
la bocanci)si va fi stopit pe fata cu
apa rece dandu-i-se in acelasi timp sa bea apa usor sarata.Daca nu-si revine i se pun
comprese cu apa rece pe cap si
torace.Daca si-a pierdut cunostinta i se va face respiratie artificiala .Va fi anuntat
salvamontul si bineinteles cel bolnav va
intrerupe mersul pe munte in bataia soarelui.
CRIZA DE APENDICITA
Se produce adesea datorita marelui efort din timpul ascensiunilor .
Apar dureri mari in parte dreapta a abdomenului,greturi si varsaturi.Bolnavului i se pun
imediat comprese reci pe locul
dureros ,i se dau sulfamide si va fi imediat transportat la spital .
ARSURILE
Pe munte,in tabara in care se prepara mancarea te poti arde cu apa fiarta sau cu
focul .Daca arsura e superficiala (pielea
se inroseste si doare )e suficienta o tamponare cu alcool.Cand pe pielea arsa apar basici si
se umplu cu un lichid se
flambeaza un ac si se sparg toate flictenele (basicile)tamponand locul ars cu alcool alb.Si
imediat accidentatul trebuie
transportat la medic.NU PUNETI APA PESTE NICI UN FEL DE ARSURA
_______________________________________
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.
Dacă dorim să continuăm a trăi pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine.
|
|
