Simpatie.ro - matrimoniale
Universe Forum Club.
Exploring The Universe
Nou pe simpatie:
angela31 pe Simpatie
Femeie
23 ani
Buzau
cauta Barbat
24 - 60 ani
Universe Forum Club.ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Universe Forum Club. / Tehnici supravietuire /

PRIMUL AJUTOR

Pagini: 1  
#1
Lord Suprem Anubis
Supreme Commander Of Universe Forum
Din: Timisoara
Postari: 510
Organizarea primului ajutor

Cei decisi sa intervina pentru salvarea accidentatului vor trebui sa actioneze cu cea mai
mare rapiditate, impartindusi
atributiile.

1. De la inceput, salvatorii, impartiti in trei echipe, vor trebui sa execute in acelasi timp :
a). prima examinare rapida a victimei;
b). crearea barajului de securitate in jurul accidentatului;
c). anuntarea accidentului (alerta).

a). Prima examinare rapida a victimei se va face la locul accidentului, fara a incerca sa o
deplasam. Datorita conditiilor in
care ea se executa, examinarea va fi sumara si va incerca sa stabileasca numai daca
accidentatul mai respira si daca
inima ii mai bate. In acest moment al interventiei nu avem dreptul sa decretam decesul
victimei. Executarea rapida si
perseverenta a manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie pot scoate accidentatul din
starea de moarte aparenta.
Activitatea inimii o vom cerceta palpand pulsul arterial la nivelul arterelor carotide (pe
partile laterale ale gatului), dar cel mai
bine bataile inimii, ca si respiratia pot fi ascultate direct cu urechea pe torace.
Examinarea pupilelor accidentatului ne ofera, de asemenea, informatii pretioase: daca
stopul cardiac este recent instalat,
pupilele sunt foarte micsorate; daca a trecut un timp mai indelungat, pupilele se dilata
mult, semn de mare pericol pentru
bolnav. Mai exista posibilitatea ca o pupila sa fie dilatata iar cealalta sa fie stransa
(inegalitate pupilara). Este un semn de
suferinta grava a creierului, deci de traumatism cranian sever.
In cazul in care constatam instalarea stopului cardiac si respirator, daca victima poate fi
degajata cu usurinta de la locul
accidentului, o vom aseza la sol pe un plan tare si vom incepe imediat executarea
simultana a procedeelor de respiratie
artificiala si masaj cardiac ; daca victima este incarcerata, manevrele de degajare
necesitand operatiuni dificile, se va
incepe cu operatiunea de respiratie artificiala gura la gura in pozitia in care se afla
accidentatul. Pentru aceasta va trebui sa
depunem toate eforturile, pentru a degaja cu maximum de viteza capul si eventual
toracele victimei. Cu oarecare sansa,
chiar si numai manevrele de respiratie artificiala gura la gura pot provoca indirect si
reluarea activitatii inimii.

b). Crearea barajului de securitate in jurul accidentatului este indispensabila pentru
indepartarea atmosferei de panica care
are cele mai nefaste efecte asupra psihicului victimei. In plus, indepartarea curiosilor

scutesc salvatorii de interventii si pareri
inoportune, care pot altera cursivitatea actiunii de salvare.

c). Anuntarea accidentului la politie si la statia de salvare.

2. Scoaterea victimei de la locul dezastrului, problema aparent minora, este momentul
responsabil de nenumarate decese.
Tragerea corpului de sub daramaturi sau din cabina avariata a unui vehicul accidentat, ca
si apucarea necontrolata a
corpului victimei, pot agrava leziunile produse de accident.

3. Primul ajutor la locul accidentului se reduce, de fapt, la executarea unui grup restrans
de acte medicale, care trebuie
executate din primele minute ale accidentarii :
- masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si
respirator);
- oprirea hemoragiilor externe (daca exista);
- toaleta sumara si pansarea ranilor;
- imobilizarea provizorie a fracturilor.

Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul
accidentului (inainte de a degaja
victima de sub darmaturi), altele vor fi executate dupa ce accidentatul a fost scos de la
locul accidentului, fiind asezat pe sol
intr-un loc mai retras, in conditii mai confortabile.

4. Manevrarea si transportul accidentatului trebuie sa respecte o serie de reguli. De
exemplu, una din erorile deosebit de
grave, responsabila a nenumarate decese care insa pot fi evitate, este neasteptarea
ambulantei sau a unei targi.
Bineinteles ca vom recurge si la mijloacele de transport civile, atunci cand accidentul s-a
produs in locuri izolate, la mare
distanta de statiile de salvare.

        Cum se stabileste starea de sanatate

Temperatura:
Temperatura normala masurata oral este de 98,6 grade Fahrenheit, plus sau minus un
grad, adica 37 °C.
La copii, temperatura se masoara de obicei rectal si se considera ca fiind cu o zecime de
grad mai mare decat temperatura
orala.

Pulsul:
Frecventa normala a pulsului la un adult in repaus este intre 70 si 72 de batai pe minut.
Frecventa pulsului variaza de la

individ la individ si poate avea valori mai mari sau mai mici, cu mici diferente.
Pentru a afla frecventa normala, asezati trei degete (buricele degetelor) de la o mana
imediat sub degetul mare, pe
incheietura pumnului de la cealalta mana, pe fata palmei.
Numarati pulsatiile timp de 60 de secunde sau numarati timp de 15 secunde si inmultiti cu
4.

Pupilele:

Pupilele sint portiunile centrale, de culoare inchisa, din centrul ochiului. Dilatatia lor sau
contractarea pot fi semne ale
diferitelor afectiuni.

Febra:

Reprezinta modalitatea corpului uman de a semnala ca ceva nu este in ordine. Cel mai
adesea indica prezenta unei infectii.
Febra mai poate fi prezenta si in astm sau alergie.

Greata:

Este o senzatie de rau resimtita la nivelul stomacului, deseori insotita de senzatia de
voma. Greata poate fi un semn
precoce pentru sarcina sau un simptom in multe alte disfunctii, cum ar fi cele datorate
mancatului sau bautului excesiv, reactii
alergice la intepaturi de albine sau paianjeni, dupa inghitirea de tablete mari, reactii la
medicamente, mancare otravita,
lesinul, infectiile, apendicita.

Durerile de cap:

Sunt provocate cel mai adesea de contractarea musculaturii de sub scalp, cauzata frecvent
de starea de emotie.
Alte cauze de dureri de cap sunt: infectii, sinuzite, alergii, tensiune arteriala, o serie de
intepaturi de insecte, lovituri la cap,
expunerea in mediu de vapori, alergia la fan, mancarea otravita, tumorile cerebrale.
Durerile de cap sunt simptome foarte comune. Instalarea brusca a unei dureri de cap
violente, insotita de greata, voma sau
tulburari de vedere ori asociata cu rigiditatea cefei, necesita consult medical de urgenta.
Un astfel de tip de durere de cap
poate fi simptome ale: meningitei, encefalitei, accidentelor vasculare cerebrale sau
tumorilor cerebrale.

Convulsiile:

Sunt cauzate cel mai frecvent de o crestere rapida a temperaturii datorita unei infectii
acute. Aceste convulsii (denumite

convulsii febrile) rareori au durata mai mare de doua sau trei minute (daca durerea este
mai mare, consultati imediat
medicul de la camera de garda a spitalului de urgenta). Toate convulsiile febrile trebuie
comunicate medicului.
Un alt tip de convulsii ce apar frecvent sunt cele din crizele epileptice si apar frecvent la
persoanele cu tendinta ereditara
spre convulsii; crizele epileptice se pot manifesta si fara o cauza cunoscuta. Crizele
epileptice apar cand unele dintre
celulele cerebrale devin temporar mai active si elibereaza o cantitate mai mare de curenti
bioelectrici ce se imprastie pe
anumite portiuni ale creierului sau pe toata suprafata lui. Prima grija a celui ce acorda
prim ajutor in astfel de cazuri este
aceea de a feri victima sa nu se loveasca in cadere. Conform opiniei curente, persoana in
criza epileptica nu este in pericol
sa-si inghita limba. Nu puneti nici un obiect in gura victimei. Dupa ce convulsiile
inceteaza, sunati medicul.

Rani, hemoragii, pansamente

Rana reprezinta o intrerupere a continuitatii pielii. Pielea este un adevarat scut de aparare
al organismului impotriva
agentilor agresivi din mediul inconjurator.
Primele 6 ore de la ranire, organismul poate sa lupte cu succes impotriva lor. Dupa acest
interval, rana este considerata
infectata, chiar daca aspectul ei nu tradeaza infectia. Rana trebuie spalata si dezinfectata
in primele 6 ore de la producere.
Se executa intai curatirea plagii, pe care o acoperim apoi cu un pansament.
Pansarea nasului.se face sub forma de prastie,se face cu un pansament de 5 cm latime si
60 cm lungime,se despica la
ambele capete,lasand la mijloc o distanta de 5 cm care serveste la acoperirea nasului,cele
doua capete se rasucesc la 180
grade si se inoada ,doua deasupra si doua dedesubtul urechii.
Pansatul barbiei .se foloseste o fasa de 5 cm si lungimea de 80 cm si se despica la ambele
capete lasand la mijloc o
distanta de 10 cm care serveste la acoperirea barbiei,cele doua capete se rasucesc la 180
grade si se inoada doua la
ceafa si doua in crestet.

Oprirea sangerarii:

Cand sangerarea provine din vasele mici ale pielii (capilare), cantitatea de sange este mica
si poate fi usor oprita,
comprimand pentru 2-3 minute rana cu o batista (panza curata, fasa). In acest interval,
organismul pune in miscare un sistem
de coagulare care duce la astuparea cu cheaguri a micilor vase rupte.

Cand sangerarea provine dintr-o artera, sangele tasneste cu putere, in jeturi intrerupte. El
are culoarea rosu deschis. Daca
este ranita o vena importanta, sangele are o nuanta de rosu mult mai inchis si iese din rana
intr-un jet continuu. Pierderea
unei cantitati exagerate de sange poate duce la moartea victimei.
Sositi in primele secunde la locul accidentului, va trebui sa incercam sa oprim sangerarea
cu "mana goala". Vom realiza
acest lucru, strivind cu degetul sau cu pumnul vasul ranit, pe un traiect aflat intre inima si
rana, acolo unde el se afla mai la
suprafata fata de tegument, trecand totodata peste un plan osos pe care el poate fi
comprimat.
Punctele de compresie sunt, dupa cum urmeaza:
- pe fata laterala a gatului pentru ranile capului si fetei;
- in groapa ce se afla imediat in spatele claviculei, pentru ranile umerilor si
portiunile superioare ale bratelor;
- pe fata interna a bratului, in apropierea axilei, pentru ranile bratului si cotului;
- imediat sub cot in jumatatea interna, pentru ranile antebratului;
- la incheietura pumnului, pe fata palmara pentru ranile palmei;
- in ranile coapsei, genunchiului si gambei, apasarea se face cu cele doua degete groase
ale salvatorului, suprapuse, in
stinghie;
Reperarea locului este inlesnita de faptul ca in aceste puncte se simte la palpare pulsatia
arterelor ce urmeaza sa le
apasam .
Compresiunea digitala a arterelor are marea calitate de a opri sangerarea imediat. Nu
poate fi insa folosita mai mult de
cateva minute. In acest interval avem insa la dispozitie timpul necesar pentru
confectionarea unui garou din material elastic
(din tub de cauciuc sau chiar dintr-o bucata de panza). Aplicarea garoului ne confera
linistea executarii corecte a toaletei si
a pansarii ranii.
Aplicarea corecta a garoului cere respectarea catorva amanunte; in primul rand, el trebuie
aplicat numai acolo unde vasul
este la suprafata, trecand totodata peste un plan osos, de care poate fi comprimat prin
apasare. Aici garoul se aplica cu
usurinta si, daca este stans corect, opreste sangerarea ranilor, indiferent de nivelul la care
se afla aceasta pe membre si
daca vasul lezat este artera sau vena.
Pentru ca vasele sanguine sunt ascunse in defileele formate de masele musculare, putand
scapa astfel stransorii garoului,
trebuie sa asezam intre garou si piele un rulou de fasa sau panza. Acesta, fiind asezat
perpendicular pe garou si paralel cu
vasul, reuseste sa ajunga la el si sa-l comprime, insinuandu-se intre masele musculare.
Garoul este bine sa fie facut din
cauciuc. In lipsa lui, putem folosi si panza, cu conditia luarii unor masuri suplimentare,
pentru a fi sigur ca nu se relaxeaza cu
timpul: un prim lat de panza este strans la radacina membrului, dupa care in nod se

introduce o bucata de lemn sau un
creion, care se rasuceste 180°, fapt care creste considerabil compresiunea circulara.
Daca garoul este mentinut o perioada de timp mai lunga de 60-90 minute, exista riscul
instalarii unor leziuni degenerative
ireversibile, fapt ce poate duce la necesitatea amputarii. Pentru a preveni aceasta, pe
pieptul accidentatului este bine sa fie
prins cu un ac de siguranta un bilet pe care sa fie notat numele victimei si ora exacta a
aplicarii garoului.

Toaleta ranii:

Spalarea mainilor cu apa si sapun si dezinfectarea lor cu spirt sanitar,
Daca rana este mare,adanca si sangereaza abundent se va opri
intai
hemoragia si urmeaza curatirea ranii si pansarea,
Se va taia parul din jurul ranii,pentru ca favorizeaza infectia,
Marginile ranilor se vor sterge cu spirt sanitar sau tinctura de iod,
Aceste substante (iritante) nu trebuie sa atinga rana;
- peste rana vom turna mai intai un jet de apa oxigenata, care prin spuma pe care o
produce in contact cu rana, scoate
corpurile straine;
- se toarna, in jet, antiseptice neiritante: solutie de cloramina, rivanol, permanganat de
potasiu;
- daca corpurile straine nu se indeparteaza cu lichidul turnat, atunci ii vom extrage cu o
penseta sterilizata la flacara sau cu
degetele dupa ce in prealabil ne-am spalat pe maini cu sapun si apoi cu alcool;
- rana dezinfectata se va acoperii cu comprese sterile;
- rana nu trebuie acoperita cu vata, deoarece aceasta lasa scame;
- fasa se deruleaza intotdeauna incepand de la extremitatea membrului catre baza sa;
- prima tura se aplica la cateva laturi de deget sub rana, pe o zona sanatoasa de piele,
urmatoarele petrecandu-se astfel
incat fiecare tura sa acopere jumatate din tura de fesa precedenta.
La ranile de la nivelul palmei, turele de fasa trebuie sa se sprijine si pe antebrat. La fel si
la ranile de la nivelul piciorului, ce
vor fi acoperite cu ture de fasa care se vor sprijini si pe gamba.


_______________________________________
Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.
Dacă dorim să continuăm a trăi pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine.

 
   
Pagini: 1  
Mergi la