Lord Suprem Anubis Supreme Commander Of Universe Forum Din: Timisoara
Postari: 510
Numerosi ganditori si analisti au luat in calcul posibilitatea ca sfarsitul lumii sa nu imbrace forma unor calamitati naturale, declansate de vointa pacificatoare a Zeilor sau de alinierea astrelor, cat sa fie mai ales rezultatul malefic al tendintei umane de autodistrugere. Candva ratacitori prin salbaticia primordiala, am escaladat in timp scara progresului tehnologic, am preluat haturile civilizatiei si ne-am autoproclamat Stapani ai planetei. Dar cata vreme vom fi in stare sa conducem lumea fara sa ne autodistrugem? Este binecunoscut faptul ca atunci cand ii pui unei maimute un bat in mana, inevitabil aceasta il va folosi, in cele din urma, ca pe o arma impotriva altei maimute. Am reusit oare sa devenim ceva mai mult decat niste simple primate si sa folosim batul in beneficiul comun, ca pe o unealta? Sau ne dam singuri cu el in crestetul capului?
De la bomba atomica la iarna nucleara
Subordonati genetic, chiar si astazi, trecutului nostru salbatic, am lasat in urma sinuosului traseu prin istorie o bine impregnata dara de sange. Am distrus civilizatii, am semanat razboiul in cele mai pasnice tinuturi si am mutilat fata psi ecosistemul planetei noastre, pe masura ce puterea de distrugere a armelor noastre a devenit tot mai mare. In data de 16 iulie 1945, sub “bagheta” directorului Proiectului Manhattan, J. Robert Oppenheimer, a fost realizata prima testare incununata de succes a celei mai distrugatoare arme de pana atunci, bomba atomica. Principiile de constructie si capacitatea de distrugere a bombelor nucleare sunt neschimbate de 50 de ani. In conditiile in care incheierea Razboiului Rece, din perspectiva real politica, nu a insemnat decat transformarea sistemului mondial de securitate dintr-unul bipolar, relativ stabil si bine conturat, in unul multipolar, haotic si imprevizibil, ne putem intreba daca nu cumva suntem predestinati unui final pe care deja ni l-am scris.
Focoasa nucleara moderna
Pe 6 august 1945, in primul oras-tinta ales de americani, Hiroshima, vremea era foarte frumoasa. La ora locala 8.15 a.m., din bombardierul Enola Gay s-a lansat Little Boy. Bomba a explodat la 580 de metri deasupra orasului. Sergentul George Caron, cel care a declansat mecanismul de lansare, declara: „Ciuperca norului mi-a oferit o priveliste spectaculoasa: o masa de bule gri-purpurii, in miezul careia totul ardea.“ Doua treimi din oras au fost distruse. Pe o raza de 10 kilometri, aproximativ 90.000 de cladiri au colapsat instantaneu. Scopul atacului asupra Hiroshimei a fost nu distrugerea vreunei baze militare, ci a intregului oras. Tintele nu erau militari, ci civili. Comitetul care a stabilit tintele a hotarat in cunostinta de cauza ca bomba sa fie detonata asupra Hiroshimei, un oras neimplicat in razboi. Conform declaratiilor oficialilor americani, efectul bombei trebuia sa fie „spectaculos“, sa devina subiectul de prima pagina a presei internationale. Inaintea atacului, Hiroshima avea o populatie de 350.000 de locuitori. Circa 70.000 au murit in primele cinci minute dupa explozie. Alti 170.000 si-au pierdut viata in urmatorii cinci ani. In mod normal, dupa primul atac, Statele Unite ar fi trebuit sa acorde Japoniei un ragaz pentru a capitula. Totusi, americanii nu au luat in calcul aceasta solutie. Ei au asteptat doar sa se produca suficient plutoniu-239 pentru a lansa al doilea atac. Acesta a avut loc pe 9 august 1945, cand, la ora 11.02 a.m., Fat Man a fost detonat la 500 de metri deasupra orasului Nagasaki. Fat Man fusese destinat localitatii Koruka, insa aceasta a fost crutata datorita cetii dese ce se lasase in dimineata atacului. Aproximativ 40% din Nagasaki a fost distrus. Desi Fat Man era o bomba mult mai puternica decat Little Boy, terenul accidentat pe care era amplasat orasul a facut ca, din cei 270.000 de locuitori, „numai“ 25.000 sa moara in ziua exploziei. Din cauza radiatiilor insa, pana la sfarsitul anului, au mai murit 50.000 de persoane.
Fotografie de arhiva, realizata la cateva secunde dupa explozia nucleara de la Hiroshima
La 63 de ani distanta de aceste orori, umanitatea tremura inca de teama, gandindu-se la efectele devastatoare ale armamentului atomic. Pe masura ce arsenalul nuclear global si-a marit proportiile, la fel s-a intamplat si cu spaima oamenilor care se gandesc la magnitudinea unui posibil razboi purtat cu astfel de resorturi. Cum oamenii de stiinta au inceput sa reflecteze la posibilele ramificatii ale unui asemenea conflict, un nou termen a intrat in cultura populara: “iarna nucleara”.
Rezultatul final este intunericul
Cand tinta asupra careia e detonata o bomba nucleara este o zona populata, deflagratia produce pagube devastatoare. Gradul distrugerilor variaza in functie de distanta dintre sol si centrul exploziei, denumit hipocentru sau punct zero. Cu cat distanta e mai mica, cu atat efectul este mai mare. Distrugerile si victimele sunt provocate de patru factori:
*
valul intens de caldura care se naste datorita exploziei; *
presiunea cauzata de undele de soc produse de suflul exploziei; *
radiatiile emise de bomba; *
efectul de fallout: norii radioactivi care raman in urma exploziei, formati din particule radioactive si din ramasitele bombei, care, in cele din urma, cad pe sol. In punctul zero, totul se evaporeaza instantaneu, din cauza temperaturilor extrem de ridicate (peste 300 de milioane de grade Celsius). Pe o raza de 10-15 kilometri, caldura emanata de explozie provoaca combustii instantanee sau arsuri mortale, iar presiunea deflagratiei spulbera toate cladirile. In imediata vecinatate a suflului, victimele mor din cauza caldurii, a expunerii acute la radiatii inalte si a incendiilor devastatoare.
Pe termen lung, efectul de fallout face ca dezastrul sa se raspandeasca intr-un spatiu vast: particulele radioactive sunt purtate de vant si/sau penetreaza resursele de apa. Oameni aflati la mii de kilometri de explozie sunt astfel expusi radiatiilor ucigase. In anii ‘80, mai multi fizicieni lansau ipoteza ca datorita Razboiului Rece, adica datorita inarmarii globale in lipsa unui protocol care sa controleze proliferarea armelor nucleare, exista, teoretic, posibilitatea ca mai multe asemenea bombe sa explodeze in acelasi timp, in diferite parti ale lumii. Acest dezastru ar provoca Iarna Nucleara.
Iarna nucleara. Un exercitiu – poza de Lord Suprem Anubis, in Stiinta · 15.9KB
_______________________________________ Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină. Dacă dorim să continuăm a trăi pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine.
